Unde sunt copiii României “dragi” politicieni? 160 000 de copii români au început școala numai în Italia

Conform unor date recente, nu mai puțin de 160 000 de copii români au început școala în Italia.

În acest moment în Italia se află peste un milion de români, fiind cea mai numeroasă comunitate de români din afara țării. Mulți dintre ei și-au luat familiile cu ei, astfel că la începutul anului numărul de copii care au început școala în peninsulă a atins 160 000. Este vorba atât despre copii care au început grădinița cât și școala primară.

Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dintr-un motiv evident, războiul civil care macină acea ţară.

Românii sunt în schimb migranţi economici şi au ajuns să aibă cea mai mare diaspora din Uniunea Europeană, înaintea unor ţări cu o populaţie mai mare. Datele ONU arată că anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români. Este un număr mult peste estimările oficiale făcute de autorităţile de la Bucureşti.

Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta. Fenomenul privit nu prin prisma țării de origine, ci din cea a țării de destinație este cunoscut drept imigrație. Mișcările comunităților omenești mai înainte de apariția granițelor naționale, sau petrecute în interiorul unui stat poartă denumirea de migrație.

Emigrarea poate avea diferite motive, unele politice, altele economice, sau chiar personale (precum căsătoria cu un cetățean al unui alt stat).

Cei mai mulți emigranți politici sau economici se mută în noile regiuni sau țări însoțiți de toți membrii familiilor lor, sperând să găsească condiții mai bune de muncă, o piață a muncii mai dezvoltată sau pur și simplu un climat de pace. De-a lungul istoriei, numeroși emigranți s-au reîntors în patriile lor, după ce au reușit să strângă suficienți bani în țările de adopție. În unele cazuri, emigranții se mută în țări care se deosebesc profund de țările de origine prin tradițiile culturale, economice sau religioase. În astfel de cazuri, emigranții încearcă de cele mai multe ori să-și păstreze cultura, tradițiile sau limba, pe care de cele mai multe ori le transmit urmașilor. Conflictul dintre cultura nativă și cea a țării de adopție poate crea contraste sociale, care pot duce la neînțelegerea de către noii veniți a unor sisteme sociale sau legale pe care le găsesc ciudate. Pentru cea mai ușoară integrare în țara de adopție, dar și pentru a ajuta la păstrarea tradițiilor, emigranții se organizează în comunități și asociații.