7 mistere pe care stiinţa nu le poate explica

Dacă cei mai mulţi dintre noi îşi imaginează că un savant este un om care descifrează mistere prin munca lui de cercetare, în realitate misiunea acestora este mult mai complicată. De multe ori, savanţii nu reuşesc să afle răspunsurile la întrebările pe care şi le pun, dar acest lucru nu reprezintă o problemă, dimpotrivă, tocmai asta este esenţa cercetării, crede fizicianul Brain Cox.

1. Cum migrează animalele?

Multe specii de animale şi insecte migrează în fiecare an, pentru a scăpa de schimbările de temperatură provocate de anotimpuri. Pentru asta, unele din ele parcurg anual mii de kilometri ca să ajungă la destinaţie, iar biologii nu ştiu exact cum reuşesc ele să găsească drumul corect şi apoi să se întoarcă, după câteva luni.

Fiecare specie are propriul sistem de navigaţie, unele ghidându-se după câmpul magnetic al Pământului. Totuşi, nimeni nu înţelege deocamdată cum au dezvoltat animalele această abilitate, care le permite să ştie din instinct unde şi când să plece.

Printre speciile care oparcurg distanţe record atunci când migrează se numără balena cu cocoaşă (peste 8.000 km distanţă) şi fluturele monarh (peste 3.000 km).

2. De ce căscăm?

De-a lungul timpului au fost publicate numeroase studii cu privire la cauzele căscatului, fiecare avansând o altă ipoteză. Conform unor studii, căscatul ar avea rolul de a regla temperatura creierului, care crește în momente de activitate intensă.

Un al studiu susține că este vorba de un gest reflex care direcționează o cantitate mai mare de oxigen către creier, iar mai demult căscatul era corelat cu oboseala sau plictiseala.

Oricum ar fi, oamenii de știință nu au reușit nici acum să explice pe deplin această enigmă. Ceea ce le dă bătăi de cap și mai mari este faptul că, aparent, căscatul este contagios.

3. Genele roșiilor

Având în vedere cât de complecși ne considerăm, ai spune că această complexitate se reflectă și în genele corpului uman. Dar lucrurile nu stau chiar așa.

Roșia pe care o pui în salată are mai multe gene decât tine. Mai precis, cu șapte mii de gene în plus. Ceea ce-i intrigă pe cercetători este de ce această legumă are nevoie de atât de multe gene.

Iar ceea ce e și mai bizar este că 60% dintre genele speciei umane se regăsesc și la roșii.

4. Unde sunt extratereştii?

Deşi Universul se întinde pe un diametru de 92 de miliarde de ani-lumină şi este format din miliarde de galaxii, deocamdată nu avem dovada existenţei unei forme de viaţă în afara planetei noastre.

Din punct de vedere statistic, şansele ca noi să fim singurele fiinţe din Univers sunt extrem de mici. Şi totuşi, de ce nu am putut stabili niciun contact cu extratereştrii? Acesta este Paradoxul Fermi, iar pentru rezolvarea lui au apărut zeci de teorii, unele plauzibile, altele de-a dreptul bizare. Este posibil ca semnalele să fi fost trimise spre noi, dar să nu le putem detecta deocamdată, sau poate că aceste fiinţe nu vor să comunice cu noi.

5. Efectul placebo

Uneori, mintea învinge materia, doar că nu știm exact cum și de ce. Cei care participă la teste în industria farmaceutică reacționează uneori la medicamente false ca și când ar fi luat chiar substanța care cred că li s-a administrat.

Practic, dacă un om crede că a luat un medicament care ar trebui să aibă un anumit efect, corpul va reacționa în funcție de informația primită de la creier.

De exemplu, în cadrul unui studiu, subiecților le-a fost oferit o pastilă cu substanță inactivă și li s-a spus că iau un energizant. După ce au luat pastila, pulsul și tensiunea le-au crescut, iar viteza de reacție li s-a îmbunătățit vizibil.

De ce se întâmplă acest lucru? Cercetările cu privire la efetul placebo s-au concentrat pe relația dintre minte și corpul uman. Una dintre cele mai populare teorii este că efectul placebo se datorează așteptărilor pe care le are persoana în cauză, dar nimeni n-a reușit până acum să explice cum se întâmplă exact acest fenomen.

6. Cum a apărut viaţa?

În privinţa apariţiei vieţii pe Terra există mai multe teorii. Varianta Supei Primordiale se bazează pe ipoteza unei planete foarte bogate în nutrienţi, care a asigurat toate condiţiile ideale dezvoltării formelor de viaţă, care a evoluat prin abiogeneză.

O altă teorie este panspermia, care susţine că microbii au ajuns pe Terra cu ajutorul cometelor sau meteoriţilor. Chiar dacă una dintre aceste ipoteze este cea corectă, niciuna nu explică exact modul în care au apărut primele molecule mai complexe.

Conform evoluţioniştilor, Pământul s-a format acum 4,5 miliarde de ani, dar la început planeta era ostila oricărei forme de viaţă, primele organisme apărând abia după 500 de milioane de ani de la formarea Terrei.

7. Ce este energia neagră?

Acesta este poate cel mai mare mister şi cea mai serioasă provocare pentru oamenii de ştiinţă. În timp ce materia neagră alcătuieşte 80% din materia Universului, energia neagră, care este o formă ipotetică de energie, ar reprezenta 70% din Univers.

Fizicienii cred că această energie a dus la expansiunea Universului. În acest domeniu există încă foarte multe necunoscute. Nimeni nu ştie dacă este o energie constantă, sau una care are fluctuaţii şi de ce densitatea ei pare să corespundă cu densitatea materiei obişnuite.

Energia neagră ar putea fi explicaţia privind expansiunea continuă şi tot mai rapidă a Universului, care ar fi trebuit, sub acţiunea forţei gravitaţiei, să încetinească. Calculând câtă energie ar fi necesară pentru a se opune gravitaţiei, cercetătorii au ajuns la concluzia că această misterioasă forţa alcătuieşte aproximativ 70% din Univers.