Pentru insultă şi calomnie s-ar face loc în puşcărie, în timp ce tâlharii sunt eliberaţi mai devreme prin efectul recursului compensatoriu

Dorinţa, exprimată recent de liderii PSD Codrin Ştefănescu şi Eugen Nicolicea, de reintroducere în codul penal a insultei şi calomniei, reprezintă un pericol pentru libertatea de exprimare în condiţiile în care inclusiv o postare critică pe Facebook ar putea conduce la o pedeapsă cu închisoarea, arată specialiştii in drepturile omului.

„Pe Noul Cod Penal aceste infracţiuni nu există. Pericolul ar fi că ne-am putea întoarce la sistemul din anii 90, când oricine avea ceva de comentat i se închidea gura imediat, iar insulta şi calomnia în presă constituiau circumstanţe agravante. Astăzi când se dau amenzi pentru ceea ce spui pe Facebook, lucrurile ar putea fi mult mai grave. Dacă eşti un influencer sau pur şi simplu postarea ta ajunge la domnul Codrin Ştefănescu, atunci acesta ar putea face şi o plângere penală şi nu doar să pornească o acţiune civilă împotriva ta”, atrage atenţia avocatul Cristian Surcel, cel care a apărat în instanţă mai mulţi protestatari amendaţi de Jandarmeria română.

În aceste condiţii, o asemenea măsură este văzută drept un mijloc de a opri criticile la adresa politicilor de guvernare. „O asemenea iniţiativă nu ar face decât să reintroducă în societatea românească frica, şi astfel să oprească criticile la adresa lor. Nu caută decât să amuţească glasul populaţiei, după ce ei însăşi au creat condiţiile acestui val de nemulţumiri în societate”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.

Specialiştii în drept au catalogat această idee drept o nouă tendinţă iliberală a actualei coaliţii de guvernământ şi au atras atenţia că jurisprudenţa CEDO în această materie este clară, persoanele publice beneficiază de mai puţină protecţie atunci când vine vorba de dreptul la imagine.

„Practica CEDO a stabilit o graniţă clară în această materie. Persoanele publice, care îşi asumă notorietatea şi trag un profit de pe urma acesteia, au o protecţie diminuată a dreptului lor la imagine, la viaţă privată etc.. De aceea insulta şi calomnia trebuie să rămână în zona dreptului civil. Practic aceşti domni de la PSD nu au primit prea bine faptul că au fost fluieraţi, când acest lucru face parte din job-description-ul funcţiei. Dorinţa de reîncadrare penală este o tendinţă iliberală”, spune avocatul Cristian Surcel.

„Jurisprudenţa europeană e clară. Când deţii o funcţie publică, protecţia constituţională este invers proporţională cu vizibilitatea şi responsabilitatea funcţiei. Altfel spus, cu cât deţii o funcţie mai importantă cu atât eşti mai expus criticilor. În România se doreşte inversarea acestui raport. Cu cât eşti mai sus, cu atât beneficiezi de o mai mare protecţie faţă de cei care au rolul de a veghea asupra mecanismelor democratice”, este de părere şi Ioan Stanomir.

Curtea Constituţională nu ar opri un astfel de demers

Insulta şi calomnia au fost dezincriminate din Codul Penal în 2006, însă Curtea Constituţională (CCR) a declarat procedura neconstituţională iar Parlamentul nu a mai pus în acord textul Codului Penal cu decizia Curţii. Ulterior a existat o decizie în plenul Curţii Supreme în care a spus că aceste infracţiuni nu mai fac parte din Codul penal. În ciuda jurisprudenţei CEDO în această materie, specialiştii în drept atrag atenţia că CCR nu ar opri o astfel de măsură. „Politica penală aparţine Parlamentului, CCR nu are treabă cu asta. Această modificare ar fi un mare pas înapoi, în condiţiile în care ţinta este presa. Dorinţa nu cred că este neapărat de a sancţiona calomnia ci doar pe cei care îi înjură pe ei, şi nu-i poate opri nimeni, nici măcar CCR, care a cerut în câteva decizii reintroducerea ei”, a declarat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.

Acelaşi conflict în această materie între CCR şi jurisprudenţa CEDO l-a semnalat şi judecătorul Cristi Danileţ. „Sunt două decizii ale CCR care spun că aceste infracţiuni nu pot lipsi din Codul penal. Doar că, potrivit CEDO, sancţionarea jurnaliştilor cu închisoarea pentru comiterea lor nu e adecvată. Libertatea de exprimare nu înseamnă că ar exista un drept de a înjura sau de a minţi. Însă critica la adresa politicienilor poate avea o doză de exagerare. Ei trebuie să fie extrem de toleranţi la atacurile prin vorbe”, a declarat acesta.

Sursa: Adevarul.ro