A treia oară în 400 de ani când racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva a părăsit Mitropolia Iaşi

Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au ajuns, duminică, în Botoşani, în cadrul unei acţiuni a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB) de binecuvântare a credincioşilor, în contextul epidemiei de coronavirus.

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, însoţite de mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Prea Sfinţitul Teofan, au trecut prin dreptul spitalelor şi bisericilor din municipiul Botoşani, după ce iniţial au parcurs trasee similare în judeţul Neamţ. Pelerinajul a vizat următorul traseu: Iași, Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Pașcani, Botoșani și Hârlău și se așteaptă reîntoarcerea moaștelor la catedrală în jurul orei 18.30.

Purtătorul de cuvânt al MMB, preotul Constantin Sturzu, a declarat, pentru AGERPRES, că este pentru a treia oară în istorie când racla cu sfintele moaşte părăseşte Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

"Este o deplasare, fără nicio oprire nicăieri, prin care s-a dorit să se binecuvânteze aceste locuri din Moldova şi să se întărească credincioşii. Este a treia oară în istorie când ies moaştele Sfintei Parascheva. Au mai ieşit în Al Doilea Război Mondial, când au fost duse în Sudul ţării, pentru a fi protejate, şi în 1947, când a fost acea secetă cumplită si atunci a fost dusă racla cu sfintele moaşte în mai multe judeţe din Moldova. Este un moment istoric. Din 1600 până acum este a treia oară", a afirmat Sturzu.

Oficialul MMB a subliniat că deplasarea sfintelor moaşte s-a făcut cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu respectarea normelor privind prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

"S-a făcut această deplasare cu avizul MAI, noi oferind această garanţie că nu vor fi adunări de oameni. De aceea, nici nu am anunţat în presă. S-a făcut cu maximă discreţie astfel încât să se respecte într-un totul acele măsuri luate pentru combaterea epidemiei cu care neconfruntăm", a adăugat Constantin Sturzu.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei a precizat că acţiunea de duminică este una spirituală, însă a arătat că Biserica susţine autorităţile române şi prin alte acţiuni sociale, de natură financiară sau materială.