Cum acționează coronavirusul în organism.Răspunsul imun poate fi disproporționat. E ca și cum, în loc să folosești un pistol pentru a elimina ținta, lansezi o rachetă

Acțiunea Covid-19 în organism poate fi comparată cu o furtună. Exact ca în cazul SARS sau MERS, care fac parte din aceeași familie a coronavirusurilor, noua tulpină apărută în China, care a făcut până acum peste 3.800 de victime, atacă mai multe organe, notează National Geographic
Pentru majoritatea persoanelor infectate cu coronavirus, boala debutează la nivelul plămânilor. De la febră și tuse, poate degenera în pneumonie severă, în funcție de cât de puternic este sistemul imunitar al persoanei infectate.

Plămânii
Virusul atacă plămânii în trei faze: se înmulțește. declanșează o reacție imună disproporționată. distruge țesutul pulmonar, declanșând insuficiența respiratorie. În cazul SARS, statisticile arată că 25% dintre cei infectați au ajuns în stadiul 3. În cazul Covid-19, din datele de până acum, 82% prezintă simptome ușoare, restul de 18% ajungând în faze severe ori critice. Privită mai în profunzime, acțiunea coronavirusului în plămâni arată că acesta invadează, în doar zile după infectare, celulele pulmonare.

Aceasta e prima fază

O parte a celulelor pulmonare fabrică mucus, care apără țesutul pulmonar de agenții patogeni, asigurându-i buna funcționare. Cealaltă parte a celulelor, cilii, acționează ca niște agenți de salubritate, înlăturând impuritățile. Oamenii de știință au observat că noul coronavirus se comportă exact ca SARS: atacă și omoară cilii. Cilii distruși se desprind și, laolaltă cu impuritățile din plămâni, obstrucționează căile respiratorii.
Așa se instalează pneumonia.

În acest moment începe faza a doua

Organismul declanșează răspunsul imunitar și inundă, la propriu, plămânii cu celule imunitare menite să înlăture agentul patogen și să repare țesutul pulmonar. Sunt cazuri în care răspunsul imun e bine țintit; zona infectată e identificată corect, virusul e ucis, iar țesutul e refăcut. Sunt însă cazuri în care răspunsul e disproporționat, iar celulele imunitare nu acționează doar în zona afectată, ci atacă totul în drumul lor, distrugând nu doar virusul și infecția provocată de acesta, ci și țesutul pulmonar sănătos.
Altfel spus, sistemul imunitar face mai mult rău decât bine. În acest caz, pneumonia se agravează.

A treia fază

Procesul distructiv continuă în plămâni, apar cavitățile și se poate instala insuficiența respiratorie. În acest stadiu, pacienții trebuie ventilați mecanic.
Tot în acest stadiu, din cauză că procesul inflamator crește permeabilitatea membranei pulmonare, se poate ajunge la edem. În cazurile sevede, plămânii se umplu de lichid, pacientul nu mai poate respira și moare. Chiar dacă nu se ajunge la deces, pacienții râmân cu sechele la nivelul plămânilor pentru tot restul vieții. E vorba despre cicatricile care se formează pe locul cavităților și care reduc capacitatea pămânilor de a se dilata și contracta atunci când respirăm.

Intestinele

În timpul epidemiilor de SARS și MERS, un sfert din pacienți au prezentat diaree. În cazul Covid-19, cazurile de persoane infectate care au acuzat dureri abdominale și diaree sunt rare, însă simptomele nu trebuie ignorate. Virusurile din această familie, cea a coronavirusurilor, intră în organism cu ajutorul receptorilor prezenți în membrana celulelor; dacă găsesc receptori compatibili, se atașează și încep invazia. Pentru simplificare, imaginați-vă că fac autostopul.

Sistemul circulator

Citokinele, moleculele care transmit informații între celule diferite, sunt folosite de sistemul imunitar ca semnal de alarmă în caz de atac al unui agent patogen. Activate, citokinele recrutează celulele imunitare și le direcționează către locul infecției.

Sistemul circulator e dat peste cap și apar probleme la nivelul organelor. Din acest moment, situația începe să se agraveze. În cazurile cele mai severe de coronaviroză, soldate cu moartea pacienților, acțiunea citokinelor coroborată cu problemele pulmonare au dus la insuficiență multiplă de organe. Practic, organele au cedat pe rând. Oamenii de știință încă încearcă să afle dacă nu cumva acest răspuns imunitar disproporționat e potențat de afecțiuni preexistente, ca diabetul sau bolile cardiovasculare.
 

Ficatul

Când un virus din familia coronavirusurilor se răspândește dincolo de sistemul respirator, ficatul e unul dintre primele organe afectate. În urma necropsiilor efectuate pe victime de SARS, MERS și Covid-19, s-a observat țesut hepatic afectat – în cele mai multe cazuri, în mică măsură, dar au fost și cazuri de afectare serioasă sau chiar insuficiență hepatică.

Așadar, ce se întâmplă când ajunge coronavirusul la ficat? “Ficatul este un organ puternic vascularizat, de aceea e ușor de atacat de un virus după ce acesta pătrunde în sânge”, explică Anna Suk-Fong Lok, cercetător la University of Michigan Medical School și fost președinte al Asociației Americane de Cercetare a Bolilor Hepatice. Ficatul îndeplinește multe funcții în organism. Printre acestea, filtrarea sângelui și neutralizarea toxinelor, sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor și lipidelor, metabolizarea glucidelor și proteinelor, producere bilei, care e responsabilă pentru descompunerea grăsimilor. Într-un organism sănătos, ficatul trece printr-un proces continuu de regenerare. Celulele hepatice ajunse la maturitate mor și eliberează enzime în fluxul sangvin, în vreme ce ficatul produce noi celule. Este și motivul pentru care se poate face transplant de ficat de la un donator viu – partea prelevată pentru transplant se reface. Ficatul infectat cu coronavirus nu se mai reface însă în ritmul obișnuit. Anna Suk-Fong Lok spune că oamenii de știință încă nu știu exact cum se comportă Covid-19 în acest organ, însă au două ipoteze de lucru: virusul ar putea afecta direct celulele hepatice, distrugându-le pe măsură ce se înmulțește. ficatul ar fi victima răspunsului imun disproporționat al organismului la atacul virusului, acest răspuns imun declanșând o inflamație masivă la nivel hepatic. Insuficiența hepatică nu a fost însă cauza niciunui deces de coronaviroză. “Înainte să cedeze ficatul, au cedat plămânii sau rinichii. Adică e devenit o problemă sistemică”, a explicat Anna Suk-Fong Lok.