Oraș antic foarte bine conservat identificat de cercetătorii americani pe fundul Mării Negre, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip

Semnalul de alarmă, referitor la descoperiri impresionante făcute în adâncul Mării Negre, a fost tras chiar de cercetătorii străini. Ei afirmă că au identificat un adevărat oraş, foarte bine conservat datorită compoziţiei de săruri minerale din apele marine. La o adâncime de şase metri sub stratul de nisip dintr-o regiune a Mării Negre, cercetătorii au descoperit vechiul oraş Callatis, întemeiat de greci pe locul unei așezări getice.

În prezent se știe că vechiul Callatis este orașul Mangalia, dar o parte din ruine sunt sub apa mării. Prezentarea făcută de România TV arată că specialiștii americani care au făcut cercetările spun că adâncurile Mării Negre ascund multe enigme, vestigii ale vechilor cetăți, monumente şi temple antice, dar şi corăbii scufundate. Nu sunt cercetate deoarece autoritățile române nu au fondurile necesare.

Un bărbat din Medgidia susținea că a descoperit ruinele a cinci orașe antice, dar și o rețea de canale perfect conturate pe fundul Mării Negre. În urmă cu câțiva ani Sorin Ștefan Prică, inginer naval, pasionat de civilizațiile antice, a reușit să vizualizeze adâncurile mării, printr-o metodă simplă și la îndemâna oricui. A explorat pământul folosind fotografii din satelit, cu ajutorul aplicației Google Earth. Descoperirea făcută este confirmată și de cercetările americanilor.

”Cred că sunt în total cinci orașe pe fundul Mării Negre. Două pe platoul românesc, care sunt acoperite de nisip și nu se disting foarte clar – unul la Insula Șerpilor și altul între două râuri care se unesc spre continuarea Dunării. Cel mai interesant este un oraș care are o formă perfect pătrată, cu laturi de câte 10 kilometri, care s-a conservat mai bine decât oricare altul descoperit până acum și care este dovada că la mijloc se află mâna omului”, a declarat Sorin Prică.

Arheologii spun că situl scufundat în mare, lângă Mangalia, a fost întemeiat de grecii dorieni în secolul al VI-lea înainte de Hristos. Cercetările din ultimii 50 de ani au evidențiat că fortăreața are dimensiuni impresionante – aproape două mile în largul mării și tot două mile de-a lungul țărmului actual.

Relătari despre orașul scufundat în Marea Neagră există încă din secolul XV, când un navigator burgund a văzut “zidurile care ieșeau din mare” în dreptul portului Panguala (Mangalia).
Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.
Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.

Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele proprii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes. Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.

Pe faleza Mangaliei, în dreptul stației meteorologice încep zidurile cetății antice Callatis. E partea doriană a construcției, cea mai veche. “Cum intri în mare, la câțiva metri distanță, dai de ruine”, a spus arheologul Liliana Vioiu, de la muzeul local. În actualul port al Mangaliei se află, tot scufundate, alte ziduri ale cetății, ceva mai “moderne”, din perioada romanilor.
La extinderea unui hotel, cu vreo zece ani în urma, s-au facut săpături în urma cărora au fost descoperite vestigii de o valoare inestimabilă. Clădirea cea nouă păstreaza astfel în pântecele sale o fărâmă de istorie. Pe marginea căii de acces se întinde sistemul de canalizare. Toate au fost făcute de romani. “Daca cercetările ar continua, s-ar vedea că strada aceasta se întinde spre vechea cetate, care acum e sub apă”, a explicat arheologul Liliana Vioiu. Citeste mai multe pe decenei.com