Ne îmbolnăvim, în primul rând pentru că uităm să râdem, să ne bucurăm de viață

De câte ori nu ne trezim că îi judecăm pe ceilalți? Sau că ne plângem tot timpul pentru diverse probleme minore? Suntem mereu triști și nimeni nu ne intră în voie, apoi ne trezim că ne-am îmbolnăvit? De ce ni se întâmplă toate aceste lucruri? Pentru că uităm să fim fericiți…

Nu face compromisuri

Se spune că fiecare om are dra ma lui. Unii impresionează prin durerile și suferințele pe care le arată, iar alții par a fi făcuți din stâncă și țin totul în ei.

Dincolo de toate acestea, toți muncim uneori până la epuizare și trăim mereu cu veșnicele îndoieli, temeri, regrete și neîmpliniri.

Ce se întâmplă dacă nu spunem ce ne doare, ne încărcăm sufletul cu griji, acumulăm frustrări, însă nu cerem ajutor pentru că avem impresia că ne putem descurca și singuri?

”Ne îmbolnăvim. În primul rând pentru că uităm să râdem, să ne bucurăm de viață, într-un cuvânt să fim fericiți” spunea cândva părintele Calistrat.

Ce ar fi dacă am încerca să ne iertăm unii pe ceilalți? Să ne emoționeze tot ce este frumos, să mulțumim Domnului pentru că ne-am trezit și astăzi?

Încercați și veți afla singuri cum vi se va schimba viața!