Ne îndrăgostim de aceia care sunt meniți să ne facă să evoluăm

Ne îndrăgostim de oamenii care au fost plasați pe calea noastră, pentru a accelera creșterea spirituală și pentru a intra în puterile noastre interioare.

Sarcina lor este să ne arate că avem deja calitățile de care avem nevoie pentru dezvoltarea ulterioară.

Numai sufletul îi găsește pe acești oameni, în ciuda simțului nostru comun.

Viața face ceea ce trebuie să facă

Acesta este fundamentul dezvoltării personale, dar și o iluzie în același timp. De fapt, ne îndrăgostim de noi înșine, sau mai bine spus, de viitorul nostru sine.

Acei oameni care ne plac reflectă calitățile de care sufletul nostru are nevoie.

Fiecare defect dispare practic, în momentul în care începe transformarea.

De regulă, transformarea internă este dureroasă și începem să dobândim calitățile pe care le iubim într-o altă persoană.

Pentru a face acest lucru, trebuie să facem unele schimbări interne, care se referă la perspectivele și punctele noastre de vedere personale.

Din păcate, în cele mai multe cazuri, acest lucru devine clar numai după ce trece prin separare. Durerea ne învârte într-o lume nouă și, când suntem în sfârșit în această lume nouă, putem privi înapoi fără emoție și observații, în mod obiectiv, evenimentele din trecut.

Iluzia dispare în cele din urmă, iar ceea ce a mai rămas este realitatea obiectivă.

Prin urmare, nu da vina pe alții pentru așteptările tale nesatisfăcute.

Data viitoare vei fi tu motivul pentru schimbarea cuiva.

Există cineva pentru fiecare dintre noi, care va deveni o parte permanentă a lumii noastre, cineva apropiat de planul nostru energetic.

Când apare, ar fi mai bine să cauți în interiorul tău, astfel încât să nu mai ai nevoie să cauți părțile lipsă.