5 momente cruciale în care vremea a schimbat istoria

1. Vreme însorită peste Hiroshima. Lansați bomba!

Pe 6 august 1945, în Hiroshima era o vreme frumoasă, de vară. În dimineața acelei zile, la ora 7:09, un avion de recunoaștere și detectare a condițiilor meteo a survolat orașul și a transmis prin radio:

„Norii acoperă mai puțin de trei zecimi. Recomandăm bombardarea țintei primare.”
Practic, echipajul de recunoaștere comunica faptul că cerul era suficient de senin pentru lansarea primei bombe nucleare folosite asupra civililor. Ceea ce a urmat este binecunoscut.

Condițiile meteo au pecetluit soarta țintei primare Hiroshima, dar au salvat cea de-a doua țintă primară, Kokura. Pe 8 august, cerul Kokurei era acoperit complet de nori. Din această cauză, americanii au ales să lanseze cea de-a doua bombă atomică asupra țintei de rezervă: Nagasaki.

2. Hitler invadează Rusia

Se pare că Adolf Hitler nu a studiat prea bine istoria și a decis să repete asaltul lui Napoleon asupra Moscovei. În septembrie 1941, operațiunea Taifun (una dintre multele operațiuni militare botezate după fenomene meteorologice extreme) a măturat Uniunea Sovietică.

Armata germană era atât de sigură că va învinge trupele lui Stalin, încât mai multe unități și-au adus cu ele uniformele de paradă pentru marșul victoriei din Piața Roșie.

Însă militarii nu au luat cu ei și echipamente seriose de iarnă. Surprinși de iarna cumplită din Rusia, soldații au fost decimați de ger și foame. Înfrângerile suferite în apropierea Moscovei și la Stalingrad, cu contribuția fenomenelor meteorologice, au fost puncte de cotitură în război.

3. Napoleon și campania dezastruoasă din Rusia

În 1812, Napoleon a adunat cea mai mare armată pe care o văzuse Europa – peste 600.000 de oameni. Planul său era unul măreț: invadarea Rusiei. Faptul că se apropia iarna nu îl îngrijora prea tare pe marele comandant.

Încrederea lui Napoleon a părut justificată atunci când soldații săi au cucerit Moscova. Au jefuit orașul și au furat bijuterii și blănuri ca pradă de război, pe care să o ducă soțiilor care îi așteptau acasă.

Apoi, s-a întâmplat ceea ce Napoleon refuzase să ia în considerare. Pe măsură ce armata lui Napoleon mărșăluia înspre casă, temperatura a scăzut la -40 grade Celsius. Soldații au început să cadă pradă degerăturilor și foametei.

În 24 de ore, 50.000 de cai au murit din cauza frigului. Soldații s-au înfășurat în blănurile pe care le luaseră din oraș, însă în zadar. Din cei 600.000 de soldați care au intrat în Rusia, doar 150.000 aveau să se întoarcă acasă.

4. Grindina care a grăbit startul Revoluției Franceze

La sfârșitul anilor 1780, Franța se afla în plină criză economică, din cauza datoriilor contractate pentru ajutorarea coloniilor americane în lupta lor împotriva Imperiului Britanic.

Dar ceea ce a pus capăt răbdării oamenilor de rând a fost o secetă de primăvară, care a dus la creșterea exponențială a prețurilor mâncării. Lovitura finală a venit sub forma unei grindine puternice, care a distrus recoltele fermierilor din Franța.

Populația înfometată era gata de schimbări majore, iar începerea revoluției în 1789 a venit ca ceva firesc.

5. Un „vânt protestant” distruge Armada spaniolă

Înfrângerea Armadei spaniole din 1588 a fost desemnată una dintre bătăliile decisive ale civilizației occidentale. Filip al II-lea al Spaniei a ridicat pânzele împotriva Angliei protestante, condusă de cumnata lui, Elisabeta I, însă vântul nu a cooperat și i-a zădărnicit ambițiile.

Citeste continuarea pe: incredibilia.ro