Top 10 cele mai mari invenţii româneşti, care au schimbat lumea

Ştim că românii au un spirit inventiv, iar acest lucru s-a văzut în repetate rânduri de-a lungul istoriei.
Circumstanţele istorice nu prea au fost de partea noastră.

Cu toate acestea, unii inventatori români au reuşit totuşi să scoată capul din ceaţă şi să ofere lumii creaţiile lor.

Deşi mai există o mulţime de invenţii ale românilor, iată care sunt cele mai mari invenţii româneşti:

#10. Diorama

Grigore Antipa este biologul român căruia i se datorează toate acele minunate diorame biologice de la muzeul ce-i poartă numele.

La începutul secolului XX, acesta renovează și instalează Muzel Național de Istorie Naturală. Amplasează aici dioramele create de el, spații de expunere / vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural și modul de viață al animalelor.

Acestea prezintă animelele în diverse habitate, relațiile dintre ele sau dintre ele și mediu, felul în care acestea sunt organizare, precum și strategiile acestora de vânătoare. De asemenea, includeau și felul în care își amplasau cuiburile și vizuinele.

Grigore Antipa a fost recunoscut și datorită descoperirilor sale în domeniul hidrobiologiei.

#9. Cibernetica

Ștefan Odobleja stabilește ideile de bază ale ciberneticii pe care le prezintă apoi în cea mai importantă lucrare a sa, „Psihologia consonatistă”, apărută în două volume în 1938 și 1939.

În primul volum, din 1938, Odobleja evidențiază legile care guvernează psihologia și fiziologia ființelor vii: legea echilibrului, legea reacției (conexiuni inverse), legea reversibilității etc.

Zece ani maitârziu, Norbert Wiener le pune în practică.

Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramuriile științei, dorind să arate că originile ciberneticii se află în psihologie.

Parternitatea și va arăta mai târziu prin lucrarea „Psihologia consonatistă și cibernetică” din 1972.

Având în vedere importanţa acestui domeniu la nivel mondial, putem spune că Ştefan Odobleja este creatorul uneia dintre cele mai mari invenţii româneşti.

#8. Pila Karpen

În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizației, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcționeze veșnic.

Așa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu tmperatură uniformă”. Un perpetuum mobile ce generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior.

La 56 de ani de la apariția ei, pila încă funcționa și este așezată într-un seif la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.

Deşi ar fi trebuit să se oprească de multe decenii, „Pila lui Karpen” se încăpăţânează să funcţioneze, aşa cum a prevăzut inventatorul ei. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii.

Un aparat care să se mişte la nesfârşit, fără să primească impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizaţiei actuale. În epoca moderna însă, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o utopie.

#7. Avionul cu reacție

Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacție inventat în 1910 și care, tot în același an, a fost prezentat la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris.

Roșu, fără elice, cu o plăcuță pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble și un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor. Mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până atunci.

În timpul expoziției a avut loc și primul zbor cu un avion echipat cu motor cu reacție datorită demonstrației accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul avionului, acesta și-a luat zborul și a aterizat forțat din cauza că Henri a pierdut controlul.

În timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934.

Acesta se aplică la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice, dar și în domeniul medicinei, la crerea inimii artificiale.

Pe parcursul vieții sale, Henri Conadă a avut invenții în domenii diferite: aeronautica, constructii, transporturi, industrie, medicina, biologie, protectia mediului.

Alte invenții ale lui: aerodina lenticulară, instalația de desalinizare a apei marine, tunul fără recul.

#6. Scaunul ejectabil

Pasionat de aviație și preocupat de siguranța aparatelor de zbor și a pasagerilor acestora, Anastase Dragomir inventează la începutul secolului XX o versiune timpurie a scaunului ejectabil.

Era suficient de sofisticat, încât a fost testat cu succes atât în Franța, la 25 august 1929, cât și în România, pe aeroportul Băneasa, în luna octombrie a aceluiași an.

Piloţii aveau nevoie de un sistem de siguranţă, care să le asigure o şansă de scăpare în cazul în care ceva neprevăzut urma să se întâmple.

Scaunul ejectabil era confecționat dintr-un scaun detașabil, prevăzut cu două parașute. Acesta putea fi catapultat vertical dintr-o aeronavă sau din orice alt dip de vehicul în caz de urgență.

vezi continuarea pe: cespun.eu