Corona și REFUGIAȚII - un virus face politică .Depistați POZITIV 21 de refugiați

cum este liniște. Imigranții ilegali au fost duși înapoi, afirmă Stavros Tzamalidis, primarul din Kastanies. Mica așezare de la frontiera turco-elenă s-a aflat până la izbucnirea pandemiei de coronavirus în centrul atenției internaționale. După ce Turcia a deschis granița cu Grecia la finele lunii februarie, mii de refugiați s-au îngrămădit săptămâni în șir de-a lungul gardului de frontieră, în speranța că vor reuși să vină în Europa. Acum este iarăși liniște pe fâșia de graniță dintre Turcia și Europa. "Și-au ars corturile", relatează Tzamalidis: "De ce s-au retras imigranții atât de brusc, nu știm. Poate din pricina noului virus sau poate că Erdogan a obosit și a vrut să schimbe scena."

BND vorbește despre o acțiune orchestrată

Kastanies este un orășel liniștit. Turiști din Turcia vin pentru câte o zi pentru a merge la restaurant sau pentru a consuma alcool, care a devenit foarte scump în Turcia de când se află la putere Erdogan. Tzamalidis apreciază că relațiile dintre cele două țări traversează o criză severă: "Va fi greu să ne întoarcem la viața cotidiană obișnuită după asemenea dispute virulente. Dar, desigur, prietenii noștri de dincolo de graniță rămân prietenii noștri. Noi nu avem nicio problemă cu oamenii."

Tabăra de refugiați Moria: mulți se tem în prezent de virus

Partea elenă a manifestat, aparent pe bună dreptate, neîncredere față de sosirea bruscă, în număr mare, a refugiaților la frontiera țării. Potrivit mass media, între timp și serviciul german de informații externe, BND, pleacă de la premisa că Ankara a pus la cale intenționat acțiunea. Cu aceleași autocare cu care refugiații au fost retrași acum, ei fuseseră aduși la Edirne, de partea turcească a graniței. Ceva mai la nord, unde se află frontiera cu Bulgaria, nu s-a deplasat niciun refugiat. Erdogan a pus special gând rău Greciei. El a sperat că sentimentele patriotice grecești vor da în clocot și situația critică din insule va escalada.

Planul său era să șantajeze Europa, scoțând în evidență eșecul politicii pentru refugiați a statelor comunitare. Scopul său era să forțeze activarea articolului 5 din Acordul NATO, pentru a implica alianța în intervenția sa militară în Siria. Presa mondială îi și oferise scena perfectă în acest sens. S-a ajuns la tensiuni între militarii turci și eleni. Dar apoi coronavirusul i-a zădărnicit lui Erdogan planurile.

Presa mondială a bătut în retragere și președintele turc a trebuit să se recunoască înfrânt. Virusul a rezolvat, cel puțin pentru moment, situația de la frontiera turco-elenă.

Situația rămâne tensionată pe insule

În Turcia se află oficial aproximativ patru milioane de refugiați, inoficial substanțial mai mulți. Potrivit guvernului de la Atena, în Grecia se află în prezent aproximativ 100.000 de solicitanți de azil, dintre care 41.000 pe insulele Lesbos, Samos, Chios, Leros și Kos. Somaya este o solicitantă de azil din Afganistan. Tânăra în vârstă de 20 de ani trăiește în tabăra oficială Moria, într-un spațiu ferit de intemperii. Doar puțini refugiați se bucură de acest "lux". În jurul taberei s-a format un orășel postapocaliptic de corturi, așa-numita junglă. Acolo trăiesc cei mai mulți din cei 21.000 de refugiați care se află pe Insula Lesbos. În corturi și adăposturi improvizate din carton și plastic. Somaya relatează: "În prezent este foarte frig. Viața e foarte dură. A plouat abundent în ultima vreme."

Mulți voluntari sprijină "Team Humanity", un ONG din Danemarca

În prezent mulți refugiați se tem de virus. "Avem la dispoziție puțină apă și refugiații nu știu ce se va întâmpla. Ne putem infecta cu noul virus? Sunt foarte îngrijorată", povestește Somaya. Și ea vrea să acorde o mână de ajutor și sprijină organizația umanitară daneză "Team Humanity". În centrul Hope-&-Peace ea distribuie mâncare și îmbrăcăminte. Coronavirusul se află și acolo în centrul preocupărilor. Se confecționează măști care se distribuie în tabără, împreună cu săpun și o foaie volantă cu instrucțiuni.

Multe vorbe, puține măsuri 

Cu două săptămâni în urmă, Atena a adoptat un catalog în 12 puncte privind combaterea coronavirusului în taberele pentru refugiați. Vizitele și activitățile în interiorul taberelor au fost interzise. Locatarilor li se cere să se deplaseze cât mai puțin în interiorul taberelor. Cumpărăturile în exterior nu mai pot fi făcute decât de câte un membru al familiei, care este transportat la magazinul de care are nevoie cu un autocar al poliției. Începând cu orele 19.00 este interzisă ieșirea din tabere. De asemenea, solicitanților de azil le este interzis să scoată bani din automatele aflate în satele învecinate. Guvernul a anunțat că va instala astfel de automate bancare în interiorul taberelor, dar nu este clar când se va materializa această intenție.

Punctul 5 din catalog îi avertizează pe oameni să respecte normele de igienă. Apostolos Veizeis, membru al organizației "Medici fără Frontieră", se întreabă cum va reuși asta. "Totul este plin până la refuz. Acestea sunt condiții ideale pentru răspândirea pandemiei de Covid-19. De luni de zile nu a mai fost luat gunoiul. 1.300 de oameni împart un robinet cu apă. Mulți nu au deloc acces la apă, curent sau grup sanitar și își fac nevoile sub cerul liber."

Calcule politice pe spinarea refugiaților?

Guvernul nu spune nimic despre toate acestea. La întrebările DW privind aplicarea în tabere a prevederilor din catalog, existența sau nu a unor planuri de evacuare și de testare a refugiaților pentru depistarea numărului de infectați cu coronavirus, guvernul de la Atena s-a mulțumit să trimită un exemplar al catalogului publicat deja.

Apostolos Veizeis apreciază că măsurile de combatere a coronavirusului decise de guvern dau dovadă de ipocrizie. Ele sunt în primul rând gândite să protejeze populația locală și îi discriminează pe solicitanții de azil. Mai ales persoanele care fac parte din categoriile de risc ar trebui evacuate. Pe Lesbos există doar cinci paturi la secția de terapie intensivă, pe Samos doar două. Trei medici au fost trimiși de Ministerul Sănătății pentru a se ocupa la Moria de 20.000 de oameni, cu un minim de medicamente și echipament medical.

Veizeis presupune că guvernul de la Atena folosește virusul în beneficiul propriei agende politice. "Dacă vin și spun acum că a venit timpul să fim atenți și cel mai sigur ar fi să-i ținem pe refugiați în centre închise, atunci ei nu fac altceva decât să impună acest concept." Până acum Atena a fost criticată pentru existența centrelor închise și de organizațiile pentru drepturile omului, și de instituțiile UE și de populația locală. Și în timp ce Ankara a tras frâna de urgență la frontiera turco-elenă, Atena pare să mizeze pe o escaladare a situației refugiaților.

Actualizare: Potrivit agenției de presă AFP, au fost depistați pozitiv 21 de refugiați din tabăra Ritsona. Din cauza acestor infecții cu noul coronavirus, tabăra din apropierea capitalei elene a fost închisă joi. 

Sursa: https://www.dw.com/ro/corona-%C8%99i-refugia%C8%9Bii-un-virus-face-politic%C4%83/a-52990242