Oamenii care renunță la micul dejun sunt mult mai dispusi unui atac de cord

Daca sarim micului dejun și mancam cina târziu am putem da naștere unor probleme de sănătăte, sugerează cercetările. Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au ratat frecvent masa de dimineață și mâncau în mod regulat cina cu mai puțin de două ore înainte de a merge la culcare au fost mult mai puțin susceptibile de a supraviețui dacă au suferit un atac de cord.

Expertii considera ca schimbarea masiva a consumului de alimente la inceputul zilei confera organismului o sansa mai buna de a arde calorii si are ca rezultat un echilibru mai sanatos al hormonilor.

Teoria – care susține vechea zicală, „micul dejun ca un rege, masa de prânz ca un prinț și cina ca un sărac” – de asemenea, susține că oamenii care mănâncă bine dimineața sunt mai puțin susceptibile de a gusta în timpul zilei.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din São Paolo din Brazilia au urmărit 113 persoane care au suferit atacuri de inimă.

Echipa a constatat că 57% din participanți au omis un mic dejun de cel puțin trei ori pe săptămână, 51% au avut mese târzii de trei ori pe săptămână, iar 41% au ratat micul dejun și au mâncat târziu masa de seară.

Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca cei care au ratat in mod regulat masa de dimineata si au mancat in termen de doua ore de la culcare au de patru pana la cinci ori mai multe sanse de a muri in termen de o luna de atac de cord sau au suferit un atac repetat.

Academicienii, care și-au publicat rezultatele în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, au declarat că schimbarea modului în care oamenii au mâncat ar fi o modalitate ușoară de a-și îmbunătăți sănătatea.

Liderul studiului, Dr. Marcos Minicucci, a spus: „Nutriția este o modalitate relativ ieftină și ușoară de a îmbunătăți prognoza”.

El a recomandat un interval minim de două ore între cină și culcare.

„Se spune că cel mai bun mod de a trăi este micul dejun ca un rege”, a adăugat el.

„Un mic dejun bun este compus, de regulă, din produse lactate [cum ar fi] laptele fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, iaurtul și brânza, un carbohidrat – pâinea integrală de grâu, covrigi, cerealele – și fructele întregi. Ar trebui să aibă între 15 și 35% din consumul nostru zilnic de calorii. „

Dr. Minicucci a spus: „Cercetările noastre arată că cele două comportamente alimentare sunt legate în mod independent de cele mai slabe rezultate după un atac de cord, dar un grup de obiceiuri proaste va face ca lucrurile să se înrăutățească.

„Persoanele care lucrează târziu pot fi deosebit de susceptibile să aibă o cină târzie și apoi să nu fie foame dimineața.

De asemenea, credem ca raspunsul inflamator, stresul oxidativ si functia endoteliala ar putea fi implicate in asocierea dintre comportamentele alimentare nesanatoase si rezultatele cardiovasculare.